| Pages in topic: < [1 2 3 4] > | Efectuarea şi legalizarea traducerilor. Legalizarea semnăturii interpretului şi traducătorului Thread poster: elenicos (X)
|
|---|
| Ordinul de plata si ghicitoarele... | Aug 13, 2013 |
Stau in fata incheierii si injur urat.
Sa presupunem ca o societate plateste prin ordin de plata.
Eu emit factura, societatea plateste... candva. Cand se va intampla acel "candva", voi avea si eu numarul ordinului de plata.
Cu toate acestea, "(2) Este interzisă modificarea în orice mod a formulei de certificare prevăzute la alin. (1), precum şi necompletarea uneia sau mai multora dintre menţiunile cuprinse în aceasta".
As vrea sa respec... See more Stau in fata incheierii si injur urat.
Sa presupunem ca o societate plateste prin ordin de plata.
Eu emit factura, societatea plateste... candva. Cand se va intampla acel "candva", voi avea si eu numarul ordinului de plata.
Cu toate acestea, "(2) Este interzisă modificarea în orice mod a formulei de certificare prevăzute la alin. (1), precum şi necompletarea uneia sau mai multora dintre menţiunile cuprinse în aceasta".
As vrea sa respect prevederea de mai sus, dar, oameni buni, de unde sa stiu eu numarul ordinului de plata?
Exista si vesti bune! Vor creste veniturile vrajitoarelor si ghicitoarelor. Nu se va mai practica ghicitul in ghioc, carti sau palma, ci ghicitul in ordinul de plata! ▲ Collapse
| | | |
alex traducarescu wrote:
Sa presupunem ca o societate plateste prin ordin de plata.
Eu emit factura, societatea plateste... candva. Cand se va intampla acel "candva", voi avea si eu numarul ordinului de plata.
Cu toate acestea, "(2) Este interzisă modificarea în orice mod a formulei de certificare prevăzute la alin. (1), precum şi necompletarea uneia sau mai multora dintre menţiunile cuprinse în aceasta".
As vrea sa respect prevederea de mai sus, dar, oameni buni, de unde sa stiu eu numarul ordinului de plata?
Iniţial am fost supărată şi eu, apoi m-am calmat. Lucrurile sunt simple şi clare: clientul plăteşte pe loc ori prin virament, traducerea o primeşte după ce am încasat banii sau după ce-mi trimite scanat OP-ul cu ştampila băncii, şi trebuie să-mi prezinte originalul. Dacă nu poate face asta în timp util, apelează frumos la un traducător local. Chiar nu cred că vechiul modus operandi putea să reprezinte o sursă serioasă de venit oricum.
Din fericire cu asta elimin categoria cea mai neplăcută de traduceri: clienţii din străinătate care vor legalizare, dar plătesc ulterior, după ce eu am plătit din buzunar onorariul pentru legalizare.
Nu vor avea de ales, pentru că (cel puţin dacă toată lumea respectă noul regulament) va trebui să facă la fel la orice traducător autorizat.
| | | | Lidia Matei 
Romania
Local time: 17:18
Italian to Romanian
+ ...
| Capra din curtea vecinului... nu este nici mai frumoasă şi nici mai gustoasă! | Aug 13, 2013 |
Nu înţeleg de ce ar trebui să fie problemă dacă la un notar se întâlnesc mai mulţi traducători. În timp fiecare trebuie să înveţe să îşi aprecieze munca (cel puţin ar trebui să înveţe). Pentru mine raportul dintre calitatea muncii, timpul alocat proiectului şi clientul mulţumit a început să devină un factor important. Cu cât dau mai puţină importanţă pentru ceea ce se întâmplă în curtea vecinului (cât tarifează, ce soluţii găseşte, etc.), cu atât ies mai m... See more Nu înţeleg de ce ar trebui să fie problemă dacă la un notar se întâlnesc mai mulţi traducători. În timp fiecare trebuie să înveţe să îşi aprecieze munca (cel puţin ar trebui să înveţe). Pentru mine raportul dintre calitatea muncii, timpul alocat proiectului şi clientul mulţumit a început să devină un factor important. Cu cât dau mai puţină importanţă pentru ceea ce se întâmplă în curtea vecinului (cât tarifează, ce soluţii găseşte, etc.), cu atât ies mai mult în câştig. Faptul că la notar mă întâlnesc cu alţi traducători, nu are nici o relevanţă.
Nu înţeleg nici preocupările legate de relaţia notar-traducător. Notarii cu care lucrez trimit clienţii direct la mine şi îmi lasă libertatea de a negocia onorariului de traducere direct cu clientul. Notarii nu negociază în numele meu, nu preiau lucrări şi nu încasează banii în avans sau ulterior. Nu au această calitate şi nici nu există vreun temei legal în acest sens. Unii exagerează în momentul în care divinizează Notarii şi legalitatea actelor realizate de ei, considerând că doar prin intermediul lor se poate cere un onorariu decent. De ce noi nu am fi capabili să negociem?
Referitor la noua încheiere, o consider utilă, dar mult prea detaliată în momentul de faţă, iar pregătirea documentelor necesită foarte mult timp. Putea să fie mult mai simplificată. ▲ Collapse
| | | | Sonia1978
Local time: 17:18
English to Romanian
+ ...
| intocmire chitanta | Aug 14, 2013 |
Rose Marie Matei wrote:
Am vazut acest text de cand a aparut si desi am mai multe nedumeriri, ma voi rezuma la una:
- sa spunem ca am un client care se prezintadirect cu 5 acte de studii, fiecare are alt pret (o diploma, o foaie matricola de liceu, o foaie matricola de univeristate, etc.... )
- in incheiere trebuie sa precizez nr. de comanda (cerere), e ok, pe o comanda poti practic trece cate acte vrei sau incap, dar la partes cu" s-a achitat onorariul de.... lei cu chitanta nr... " ce scriu ??? avand in vedere ca fiecare act are alt pret, iar chitanta este una cumulativa pentru toate cele 5 acte primite...
Aceeasi nelamurire o am si eu. Pentru mai multe acte primite de la un singur client, cum procedam? Urmand exemplul de mai sus, 5 acte * 30 lei (de ex.) = 150 lei. Suma asta se va regasi pe chitanta clientului, dar ce suma trebuie trecuta pe fiecare legalizare in parte? E corect sa trecem valoarea totala si acelasi nr. de chitanta pe toate cele 5 acte?
Mai mult, eu pana in prezent, faceam 2 exemplare din traducerea finala (unul pentru client, unul pentru notar). Acum voi face 3? (unul si pentru arhiva mea?)
multumesc.
| | |
|
|
|
elenicos (X)
Romania
TOPIC STARTER | neclaritatile si nelamuririle vor persista mult timp. | Aug 14, 2013 |
Sonia1978 wrote: Rose Marie Matei wrote:
Am vazut acest text de cand a aparut si desi am mai multe nedumeriri, ma voi rezuma la una:
- sa spunem ca am un client care se prezintadirect cu 5 acte de studii, fiecare are alt pret (o diploma, o foaie matricola de liceu, o foaie matricola de univeristate, etc.... )
- in incheiere trebuie sa precizez nr. de comanda (cerere), e ok, pe o comanda poti practic trece cate acte vrei sau incap, dar la partes cu" s-a achitat onorariul de.... lei cu chitanta nr... " ce scriu ??? avand in vedere ca fiecare act are alt pret, iar chitanta este una cumulativa pentru toate cele 5 acte primite...
Aceeasi nelamurire o am si eu. Pentru mai multe acte primite de la un singur client, cum procedam? Urmand exemplul de mai sus, 5 acte * 30 lei (de ex.) = 150 lei. Suma asta se va regasi pe chitanta clientului, dar ce suma trebuie trecuta pe fiecare legalizare in parte? E corect sa trecem valoarea totala si acelasi nr. de chitanta pe toate cele 5 acte? Mai mult, eu pana in prezent, faceam 2 exemplare din traducerea finala (unul pentru client, unul pentru notar). Acum voi face 3? (unul si pentru arhiva mea?) multumesc.
Da. Este o problema si este una din problemele care nu prea va da voie sa va desfasurati activitatea cum ati dori. Si mai sunt destule ............. Traducatorul s-a transformat instantaneu in contabil/jurist/copiator.... cand ii ramane timp mai si traduce sa nu-si iasa din mana.
Despre ce fel de client este vorba? Este o persoana fizica care ajunge la dumneavostra pesonal urmand sa mearga el sa legalizeze traducerile? Mergeti dumneavoastra si legalizati? Titularul actelor s-a adresat pentru traducere unui Birou Notarial iar Notarul va solicitat sa va prezentati la el pentru preluarea actelor? Este vorba de un intermediar? Depinde de la caz la caz.
In cazul in care mergeti si legalizati dumneavoastra ii luati banii de legalizare in avans? Pe ce chitanta? Nu puteti. Aveti contabilitatea simplificata deci doar venituri si cheltuieli nu si deconturi si alte conturi. Puneti bani de la dumneavoastra? N-ar fi indicat. Notarul cum va plateste? Pune bani de la el? N-as crede. Nici el nu poate incasa pe chitanta lui onorariul dumneavostra. Daca incaseaza fara chitanta face evaziune... deci??? Teoretic clientul face cererea. Pe cerere trebuie sa aveti un spatiu rezervat pe care il completati dumneavostra. Acolo explicati cat costa fiecare act. Este ceva de genul formularelor utilizate in operatiunile bancare care au spatii unde functionarii bancii completeaza cupiura, sa spunem.
In chitanta inscrieti suma totala platita de client. In incheierea de certificare a traducerii scrieti suma aferenta acelui act, oricare ar fi ea. In final pe chitanta se vor regasi sumele insumate de pe toate inchierile de certificare asa cum ati aratat in cerere. Totul trebuie sa corespunda.
Ei! Acum urmeaza rasu' sau plansu'. Traducerile se arhiveaza in copie Dupa ce au fost autentificate de Notar. Evident arhivarea inainte de legalizare este egala cu 0, nu are nici o valoare. Nu este nici indicata. De unde stiu eu ce face Notarul si clientul, "mana in mana"? Eu arhivez ceva, ei altceva (va explic altadata cum si de ce ). Cand se face confruntarea, a lor este legalizata, a mea nu. Deci pot s-o arunc, nu pot dovedi nimic cu ea. Solutia ar fi sa cereti clientilor sa scrie pe exemplarul dumneavoastra ceva care sa arate ce anume au primit. Dar si aici e discutabil. Aveti in vedere ca nici notarul nu poate arhiva ce vrea el. Conditia ca un act sa poate fi arhivat este ca acesta sa fie semnat in original de catre titular. Dumneavoastra, Traducatorii Autorizati, cum sa arhivati ceva care nu este confirmat de titular? Si chiar daca ar fi confirmat nu puteti garanta ca pe drumul pana la Notar nu se intampla ceva cu traducerea asumata de dumnevoastra.
Eu am calificat ca fiind (h)ilar sa ceri unui client ca, dupa ce legalizeaza traducerea, sa -ti aduca inapoi o copie conforma cu incheirea de legalizare.
Una peste alta constat ca ar putea fi mai avantajos sa colaborezi cu un intermediar.
Ati putea spune ca este o constatare ciudata in conditiile in care cel putin o fundatie a Traducatorilor Autorizati a facut propuneri catre MJ cu scopul declarat de a elimina firmele de traduceri. Aceasta fundatie a facut publice aceste propuneri si cu ce scop au fost facute deci nu sunt inventiile mele.
Am sentimentul ca le-a iesit exact pe dos.
Cred ca de fapt firmele au primit, gratuit, un rol important in efectuarea acestor servicii.
Este o constatare la care am ajuns in aceste zile si eu si colaboratorii mei.
Constatrile mele nu au rol de recomandare comerciala si nu sunt emise cu scopul de crea un mediu concurential neloial. Consider ca o parere diferita nu inseamna neaparat manipularea unei opinii.
Din contra. Cred ca ajuta in luarea unor decizii corecte avand la indemana si alte elemente de raportare la o stare de fapt.
Inainte de 89'' era interzis acest lucru.
[Editat la 2013-08-14 14:11 GMT]
[Editat la 2013-08-14 15:28 GMT]
[Editat la 2013-08-15 06:02 GMT]
| | | | | Se arhivează cererea | Aug 15, 2013 |
Scrie aşa:
Traducerea înscrisului prezentat are un număr de .... pagini şi a fost efectuată potrivit cererii scrise înregistrate cu nr. ................/zz.ll.aaaa, păstrate în arhiva subsemnatului (sublinierea mea)
De aici rezultă că se păstrează la arhivă cererea, nu traducerea înainte sau după sau în timpul legalizării. Nu văd în asta o problemă, dimpotrivă, dacă tot pretindem un statut important, trebuie să avem evidenţe clare, transparente, uşor de urmărit.
P.S. Iar păstrarea cererilor nu trebuie să fie un efort mare, deoarece oricum avem acte de corespondenţă.
[Edited at 2013-08-15 08:52 GMT]
| | | | elenicos (X)
Romania
TOPIC STARTER | si sublinierea mea | Aug 15, 2013 |
Annamaria Amik wrote: Scrie aşa: Traducerea înscrisului prezentat are un număr de .... pagini şi a fost efectuată potrivit cererii scrise înregistrate cu nr. ................/zz.ll.aaaa, păstrate în arhiva subsemnatului (sublinierea mea) De aici rezultă că se păstrează la arhivă cererea, nu traducerea înainte sau după sau în timpul legalizării. Nu văd în asta o problemă, dimpotrivă, dacă tot pretindem un statut important, trebuie să avem evidenţe clare, transparente, uşor de urmărit. P.S. Iar păstrarea cererilor nu trebuie să fie un efort mare, deoarece oricum avem acte de corespondenţă. [Edited at 2013-08-15 08:52 GMT]
''pastrate'' scrie, nu ''pastrata''
Pastrata, cine? ea ..crerea...ok! daca in lege se scria la singular
Pastrate, cine? ele, care ele? ...traducerea si cererea, da?
si nu este "potrivit cererilor" ci "cererii"...ea, cererea, nu poate fi "pastrate"
Nu va spun ce fericire ar fi daca aveti dumneavoastra dreptate. Serios vorbesc.
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 17:18
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| Arhivarea "cererilor" | Aug 15, 2013 |
Annamaria Amik wrote: Scrie aşa: Traducerea înscrisului prezentat are un număr de .... pagini şi a fost efectuată potrivit cererii scrise înregistrate cu nr. ................/zz.ll.aaaa, păstrate în arhiva subsemnatului (sublinierea mea) De aici rezultă că se păstrează la arhivă cererea, nu traducerea înainte sau după sau în timpul legalizării. Nu văd în asta o problemă, dimpotrivă, dacă tot pretindem un statut important, trebuie să avem evidenţe clare, transparente, uşor de urmărit. P.S. Iar păstrarea cererilor nu trebuie să fie un efort mare, deoarece oricum avem acte de corespondenţă. [Edited at 2013-08-15 08:52 GMT]
Sunt de acord. Nici măcar nu este o noutate. Pentru orice factură, chitanță (serviciu prestat), trebuie să existe un contract și/sau o comandă scrisă. Dacă s-a încheiat un contract-cadru, atunci pentru fiecare proiect trebuie să existe o comandă (sau cerere cum se exprimă ei aici). Aceste lucruri nu sunt nicidecum noutăți, orice contabil poate să dea detalii în această privință. În acest caz, arhivă se referă la arhiva contabilă care oricum trebuie ținută.
Rămâne întrebarea de unde interpretează MJ că ar exista obligativitatea arhivării traducerii și a copiei actului tradus. În baza cărui articol de lege? Ce-i drept, răspunsurile primite în ultima perioadă de la MJ conțin multe alte interpretări obtuze și forțate, unele de o creativitate demnă de cauze mai bune. Textul de mai sus conține un simplu acord gramatical la singular. Din punct de vedere gramatical, am mari îndoieli că din acest acord se poate înțelege traducerea, copia înscrisului și cererea. Dacă MJ asta înțelege, ar trebui să mai pună mâna pe o gramatică și să învețe să se exprime românește.
Dacă MJ dorește să introducă anumite obligații suplimentare nu o face corect și nici unde trebuie. Reglementările legate de traducători și interpreți autorizați trebuie să se regăsească în L 178/1997 și în regulamentul aferent, nu îngropate în alte legi și regulamente.
[Editat la 2013-08-15 09:31 GMT]
| | |
|
|
|
elenicos wrote: Annamaria Amik wrote: Scrie aşa: Traducerea înscrisului prezentat are un număr de .... pagini şi a fost efectuată potrivit cererii scrise înregistrate cu nr. ................/zz.ll.aaaa, păstrate în arhiva subsemnatului (sublinierea mea) De aici rezultă că se păstrează la arhivă cererea, nu traducerea înainte sau după sau în timpul legalizării. Nu văd în asta o problemă, dimpotrivă, dacă tot pretindem un statut important, trebuie să avem evidenţe clare, transparente, uşor de urmărit. P.S. Iar păstrarea cererilor nu trebuie să fie un efort mare, deoarece oricum avem acte de corespondenţă. [Edited at 2013-08-15 08:52 GMT] ''pastrate'' scrie, nu ''pastrata'' Pastrata, cine? ea ..crerea...ok! daca in lege se scria la singular Pastrate, cine? ele, care ele? ...traducerea si cererea, da? si nu este "potrivit cererilor" ci "cererii"...ea, cererea, nu poate fi "pastrate" Nu va spun ce fericire ar fi daca aveti dumneavoastra dreptate. Serios vorbesc.
Exact, "păstrate" este în acord cu "cererii", ar fi incorect să scrie "cererii... păstrată". A se verifica aici:
http://dexonline.ro/definitie/păstrat
Păstrat, adjectiv, la feminin: păstrată, genitiv-dativ: păstrate.
P.S.
Dacă s-ar referi la traducere, atunci ar fi scris "păstrată": Traducerea... păstrată, dar scrie: "cererii scrise înregistrate.... păstrate." Gramatical vorbind, doar la cerere se poate referi "păstrate".
Eu una cred că dacă prin absurd s-ar fi gândit ca tot tacâmul despre care vorbeşte trebuie păstrat în arhivă, formularea ar fi fost mai elaborată: "care vor fi păstrate..." sau ceva în genul. În forma actuală, înseamnă doar că cererea va fi păstrată în arhivă.
[Edited at 2013-08-15 20:42 GMT]
| | | | elenicos (X)
Romania
TOPIC STARTER | acum sunt perfect de acord | Aug 15, 2013 |
Annamaria Amik wrote: Exact, "păstrate" este în acord cu "cererii", ar fi incorect să scrie "cererii... păstrată". A se verifica aici: http://dexonline.ro/definitie/păstrat Păstrat, adjectiv, la feminin: păstrată, genitiv-dativ: păstrate. P.S. Dacă s-ar referi la traducere, atunci ar fi scris "păstrată": Traducerea... păstrată, dar scrie: "cererii scrise înregistrate.... păstrate." Gramatical vorbind, doar la cerere se poate referi "păstrate". Eu una cred că dacă prin absurd s-ar fi gândit ca tot tacâmul despre care vorbeşte trebuie păstrat în arhivă, formularea ar fi fost mai elaborată: "care vor fi păstrate..." sau ceva în genul. În forma actuală, înseamnă doar că cererea va fi păstrată în arhivă. [Edited at 2013-08-15 20:42 GMT]
E clar. Nici nu m-am obosit sa verific inainte sa vorbesc.
Aveti perfecta dreptate. Felicitari!
Totusi. Tare as vrea sa vad o precizare clara din partea MJ. Da nu la telefon sau prin nu stiu ce petitii. Trebuie rectificare/precizare publicata in MO.
Nu stiu. Mie mi se pare destul de infiorator faptul ca ar putea veni cineva peste cativa ani sa va ceara traducerile din arhiva. Daca n-o sa fie de (in) acord cu dativul?
Unele lucruri sigur trebuie corectate acum.
| | | |
Lidia Matei wrote:
În opinia mea, regulamentul nu va combate tarifele de dumping şi nici fenomenul de colaborare, pentru ca soluţii se vor găsi la tot pasul. Cu toate acestea va creşte probabil tarifele în regim de colaborare. Din moment ce se precizează tariful încasat pe încheiere, înseamnă că traducătorul este cel care trebuie să emită chitanţa, precizând valoarea indicată de birou. Iar aici surprize-surprize. Mulţi traducători îşi vor da seama că lucrează la tarife de 8-12 Lei, în timp ce biroul cere clientului tariful de 35 Lei (ca exemplu). În aceste condiţii, traducătorul nu cred că va mai fi dispus să lucreze la aceleaşi tarife de colaborare. Ideal ar fi să lucrăm cu toţii cu clienţi direcţi, dar nu toţi traducătorii doresc să îşi asume acest mod de lucru.
Traducătorul autorizat PFA trebuia şi trebuie oricum să emită chitanţă, egal dacă se menţionează în încheiere ca acum sau nu se menţiona, cum era înainte; altfel se face vinovat de evaziune fiscală. Traducătorul autorizat trebuie să scrie pe chitanţă atât cât ia el, nu cât ia biroul de la clientul final, altfel plăteşte tot el, traducătorul autorizat PFA, impozit pe diferenţa de bani pe care nu-i încasează, diferenţă care, uneori, exact cum spuneţi, este de la mare la foarte mare. Tocmai de aceea, pentru combaterea dumpingului şi evaziunii fiscale, ideal ar fi să lucrăm prin birourile notarilor publici, care au obligaţia să ne plătească pe toţi la fel, la tarifele din OMJ/ OMF, indiferent cu ce traducător ar lucra, singurele diferenţe fiind cele prevăzute de lege: taxa de urgenţă, de lucru noaptea, de lucru în weekend, de limbă rară etc.
Lidia Matei wrote:
Avem noi o calificare sau o pregătire mai slabă decât notarul? Nu cred.
Categoric că da, avem o calificare sau o pregătire mai slabă decât notarul. Majoritatea traducătorilor autorizaţi cu studii superioare sunt absolvenţi de filologie, nu de drept, ca notarul; este clar că notarul ştie cel mai bine despre lucrul cu acte, mai bine ca noi, de asta este şi bine să lucrăm prin biroul lui, bine atât pt. noi, cât şi pt. parte în calitate de client al notariatului. Sunt foarte puţini traducătorii care au (şi) Facultatea de drept. Ca să nu mai pomenesc de faptul că din 2005 încoace, de la schimbările legislaţiei referitoare autorizarea şi plata traducătorilor autorizaţi, există traducători autorizaţi numai cu liceul; notar numai cu liceul sigur-sigur nu există. Deci evident că da, notarii publici sunt mult mai bine pregătiţi decât noi; de fapt, cel mai bine pregătiţi sunt mai ales acei notari publici care sunt autorizaţi şi ca traducători.
Lidia Matei wrote:
Nu ne împiedicăm nimeni să cerem valoarea justă pentru serviciul prestat. Şi nu ar trebui să ducem un război cu cei care practică preţuri de dumping, ci un puternic proces de reeducare.
Foarte adevărat. Şi cu toate astea, sunt care nu cer valoarea justă pentru serviciul prestat; exact ce scriam într-o postare anterioară: ce-i împiedică pe aceia să ceară mai mult?
Reeducare s-a tot încercat până acum, cu rezultate foarte slabe, din păcate. Există cazuri care nu vor să tragă niciun fel de învăţăminte nici măcar din propriile lor probleme şi păţanii, de ex. patroni de SRLuri dumpere care, datorită dumpingului practicat benevol - şi insist: benevol, că doar nu-i forţează nimeni să-l practice! - au ajuns să aibă încasări atât de slabe, încât să nu-şi poată acoperi cheltuielile SRLului; cunosc caz concret care a ajuns să-şi mute sediul social al SRLului pe adresa de acasă, că la sediul unde era, nu mai putea plăti chiria, dar tot nu s-a învăţat minte şi tot la preţuri de mizerie lucrează.
Şi e valabil şi la PFAurile dumpere; PFA sunt şi eu, muncesc cât pot de mult, dar şi cer cât pot de mult şi iată că am dările plătite la zi; am avut şi eu datorie la Casa de Pensii, fiindcă nu ştiam că e obligatoriu să te înscrii şi să cotizezi la ei, iar când am aflat, a trebuit să plătesc şi din urmă, pe mai mulţi ani, însă chiar şi aşa, iată că am scos suficienţi bani din muncă şi mi-am plătit treptat datoria mare, până când în 2011 am scăpat de tot de ea, iar de atunci sunt numai la zi cu toate dările; însă cunosc cazuri care se plâng că le merge atât de rău, încât au restanţe la plata dărilor către stat şi că din cât câştigă concret, abia au ce mânca, nu să mai plătească şi dările. Dar n-ar creşte preţul pe pagină, doamne fere!
Pentru traducători ca ăştia, sincer, eu nu văd altă soluţie decât obligarea de a lucra prin notariat, care să le dea cu de-a sila tarifele stabilite în OMJ/ OMF, astfel încât să câştige cu forţa bani mai mulţi pe munca lor şi să aibă cu forţa şi ce mânca şi din ce plăti dările către stat; numai aşa or să vadă că se poate şi că e şi bine. Adică exact conform lozincii sănătoase din vremea bunicilor noştri:
"Nu ştii? Te învăţăm!
Nu poţi? Te ajutăm!
Nu vrei? Te obligăm!"
elenicos wrote:
Sincer. M-ar interesa cateva pareri dupa prima zi de munca pe noul Regulament. De cate ori mergeti la notar pe zi? Cum arhivati cererile? Dar traducerile? Cine verifica daca ati facut aceste operatiuni bine? Cum veti fi sanctionati daca nu ati arhivat cum trebuie? ( cum trebuie???). Ati avut surpriza (ne)placuta sa va "loviti" cu alt traducator la acelasi Birou Notarial? Cum ati procedat cand ati vazut ca celalt traducator era cu 3 lei mai ieftin. Aplicati benevol incheierea de legalizare? De ce faceti acest lucru gratuit chiar si pentru acte traduse din limba straina?
Oare dl. Jurj a tradus azi facturi auto din Germania? Cum? Chiar sunt curios.
Eliberati chitanta azi si incasati cand va mai cheama Notarul pe la el, daca va mai cheama? ... Incaseaza Notarul in avans? Pe ce baza? Pe chitanta lui?
La mine prima zi de muncă pe noul regulament a decurs absolut normal. În prima zi nu am avut acte auto şi nici ulterior, deocamdată - dar ce era dacă aveam? Până acum am avut numai acte de studii şi calificare profesională şi acte notariale de tradus din română în engleză sau germană; am efectuat traducerile şi le-am dus la legalizat la notariat ca de obicei, singura diferenţă fiind utilizarea noii încheieri, care este mult mai lungă decât cea veche, astfel că încheierea bilingvă nu mai încape pe o singură pagină, ci pe două. Nu m-am întâlnit cu nimeni la notariat, dar nu văd ce problemă era dacă mă întâlneam cu alţi traducători.
De ce nu aş folosi încheierea benevol, când oricum e obligatoriu de folosit? Ce probleme ar fi la actele traduse din limba străină în limba română? Mai degrabă ar fi probleme invers, că la alea din RO în limba străină se foloseşte încheiere bilingvă, deci se traduce şi încheierea. Asta e, prima oară a fost moca, dar mi-am păstrat traducerile în GE şi în EN la încheiere, deci la orice traducere viitoare, copy-paste. De asemenea, pe încheierile-model mi-am marcat cu galben câmpurile ce trebuie completate diferit la fiecare traducere, să-mi sară în ochi: nr. de pagini ale originalului, ale traducerii, denumirea originalului - care conform indicaţiei unei doamne notar se trece numai în română, că aşa se cheamă originalul, deci nu se traduce nici pe încheierea în limba străină - şi organul emitent, precum şi onorariul încasat şi nr. chitanţei şi data acesteia.
De arhivat se arhivează doar cererea, la care de asemenea mi-am făcut un model care se completează cu scris de mână. Eu găuresc cererea şi o pun într-un plastic cu şină, din care voi avea câte unul pt. fiecare an. Formula nu prevede că respectiva cerere trebuie musai semnată de parte; trebuie să precizez doar numărul şi data cererii; deci cererea o poate semna oricine, cineva de la notariat, cineva de la un SRL de traduceri etc.
Deci se face aşa: cum termin de efectuat o traducere, numerotez paginile, copy-paste încheierea, completez câmpurile marcate cu galben la încheiere, la onorariu trec atât cât costă traducerea în cauză şi mă uit în chitanţier ce număr are chitanţa pe care o voi tăia, trec acel nr. şi data; apoi, dacă mai am traduceri pt. acelaşi client, trec la următoarea traducere, cu care procedez la fel, după ce termin tot ce am, le scot pe toate la imprimantă, apoi adun sumele din încheieri şi totalul îl trec pe chitanţă, apoi fac şi factură, apoi bag totul în folie şi merg la notariat.
Exemplu: De la acelaşi client să zicem că am un certificat de absolvire curs de formare profesională: originalul 1 pagină, traducerea tot 1 pagină, onorariu perceput de mine este 35 ron regim normal, respectiv 50 ron în regim de urgenţă, chitanţa nr. X din data Y; şi am şi supliment descriptiv la certificatul de absolvire: originalul 2 pagini, traducerea tot 2 pagini, onorariu 70 ron în regim normal, respectiv 100 ron în regim de urgenţă, încasat cu aceeaşi chitanţă cu acelaşi nr. X din aceeaşi dată Y ca şi certificatul de absolvire; apoi scriu chitanţa nr. X din data Y şi pe ea trec totalul de 105 ron în regim normal, respectiv 150 ron în regim de urgenţă. Apoi scriu factura aferentă, care este pe unitatea de măsură pagina, cantitatea de 3 pagini, preţ unitar 35 ron în regim normal şi respectiv 50 ron în regim de urgenţă, total 105 ron în regim normal, respectiv 150 ron regim de urgenţă. Bag toate cele în folie şi mă duc la notariat.
Cu banii, depinde de notariat şi de sumă; există notariate care întotdeauna dau banii înainte de a-i lua ele de la client, iar apoi îi cer clientului banii pe efectuare şi pe legalizare; alte notariate şi la sume mai mari, mă sună ulterior să îmi iau banii, după ce i-a scos de la client, adică în aceeaşi zi sau cel târziu a doua zi, deci nu se lălăie zile şi săptăluni întregi cu plata.
Cu un singur lucru sunt de acord legat de toată tărăşenia asta: nici eu nu văd la ce foloseşte toată birocraţia asta cu cererea către traducător, în loc partea să fie obligată să se ducă la tradus cu actele la notariat şi să ceară acolo efectuarea şi legalizarea traducerii de către notarul autorizat ca traducător, respectiv aprobarea de către notarul public a efectuării traducerii de către traducătorul autorizat şi legalizarea semnăturii acestuia de către notarul public, într-o singură cerere adresată notariatului, nu traducătorului, exact cum se proceda şi odinioară la notariatele de stat.
| | | |
Asa parere buna ai tu despre meseria ta si a colegilor incat sa spui ca suntem mult mai jos decat notarii?
[Editat la 2013-08-17 18:04 GMT]
| | |
|
|
|
Dasa Suciu
Local time: 17:18
English to Romanian
+ ...
Ovidiu Jurj wrote:
Traducătorul autorizat PFA ...
Dacă va referiţi la traducătorul autorizat de MJ, acesta nu poate fi PFA, ci este persoană fizică şi atât. Este o diferenţă importantă! PFA-ul este supus altor legi, nu legilor speciale, şi nu poate traduce acte oficiale destinate legalizării. Este important să se folosească terminologia corectă, altfel se ivesc tot felul de confuzii. Am mai scris pe un fir pe undeva pe acest forum despre această problemă...
[Edited at 2013-08-17 18:26 GMT]
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 17:18
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| Sinceritate debordantă | Aug 18, 2013 |
Alina - Maria Chiteala wrote:
Asa parere buna ai tu despre meseria ta si a colegilor incat sa spui ca suntem mult mai jos decat notarii?
[Editat la 2013-08-17 18:04 GMT]
La drept vorbind, probabil calificarea obținută de unii nu valorează mare lucru pentru ei. Probabil simt că au trecut prin facultate ca rața prin apă și că nu au rămas cu mare lucru, problema lor. Am avut cu toții colegi care treceau examenele și anii copiind sau luptându-se cu profesorii pentru un 5 câte jumătate de oră. În timp ce unii se băteau pentru bursă, alții se băteau pentru 5, nu toți studenții și absolvenții au același nivel. O confesiune publică e oarecum surprinzătoare, dar sinceritatea respectivilor merită apreciată Acestea fiind spuse, generalizările de această natură denotă lipsă de respect pe multiple planuri.
Trecând peste comentariile bizare postate de unii colegi, în ceea ce mă privește, consider că am obținut o calificare este foarte valoroasă, deoarece este de specialitate. Cu alte cuvinte, nu îmi bag nasul fără nicio calificare în profesia altora, ci mă ocup de domeniul pentru care m-am pregătit toată viața și în care mă formez continuu cu regularitate. Dreptul nu dă nimănui nicio calificare în traductologie sau interpretariat. Aceasta se obține separat prin studii de profil.
[Editat la 2013-08-18 16:01 GMT]
| | | | | Despre ce piață vorbim? | Aug 18, 2013 |
Ovidiu Jurj wrote:
Reeducare s-a tot încercat până acum, cu rezultate foarte slabe, din păcate. Există cazuri care nu vor să tragă niciun fel de învăţăminte nici măcar din propriile lor probleme şi păţanii, de ex. patroni de SRLuri dumpere care, datorită dumpingului practicat benevol - şi insist: benevol, că doar nu-i forţează nimeni să-l practice! - au ajuns să aibă încasări atât de slabe, încât să nu-şi poată acoperi cheltuielile SRLului; cunosc caz concret care a ajuns să-şi mute sediul social al SRLului pe adresa de acasă, că la sediul unde era, nu mai putea plăti chiria, dar tot nu s-a învăţat minte şi tot la preţuri de mizerie lucrează.
Şi e valabil şi la PFAurile dumpere; PFA sunt şi eu, muncesc cât pot de mult, dar şi cer cât pot de mult şi iată că am dările plătite la zi; am avut şi eu datorie la Casa de Pensii, fiindcă nu ştiam că e obligatoriu să te înscrii şi să cotizezi la ei, iar când am aflat, a trebuit să plătesc şi din urmă, pe mai mulţi ani, însă chiar şi aşa, iată că am scos suficienţi bani din muncă şi mi-am plătit treptat datoria mare, până când în 2011 am scăpat de tot de ea, iar de atunci sunt numai la zi cu toate dările; însă cunosc cazuri care se plâng că le merge atât de rău, încât au restanţe la plata dărilor către stat şi că din cât câştigă concret, abia au ce mânca, nu să mai plătească şi dările. Dar n-ar creşte preţul pe pagină, doamne fere!
Lăsând la o parte nostalgiile comuniste și alte fantezii cu privire la funcționarea unei profesii liberale în mediul de afaceri curent, aș vrea să îl întreb pe domnul Jurj dacă are idee cam ce procent din volumul traducerilor îl reprezintă traducerile legalizate/notariale. I-am tot urmărit postările și am observat că se tot plânge de SRL-uri dumpere sau PFA-uri dumpere. Pe de altă parte, observ că singurul tip de traduceri la care se referă este acela al traducerilor notariale (diplome, acte notariale, certificate).
Nu știu dacă am o dimensiune corectă, dar nu cred că acest tip de traduceri reprezintă mai mult de 10% din totalul traducerilor efectuate în România și nu știu în ce măsură un traducător ar putea avea un venit decent (pe termen lung) doar din aceste traduceri. Oare aceste SRL-uri de care vorbiți nu se ocupau doar cu plimbarea unor acte de la traducător la notar/client? Oare acei traducători care nu reușesc să obțină un venit decent nu se ocupă doar de traduceri de certificate/diplome și nu au un volum de lucru fluctuant? Oare nu v-ar fi mai ușor să vă convingeți potențialii clienți de valoarea muncii dvs. și să obțineți un preț mai bun dacă v-ați ocupa de un segment de traduceri unde chiar se pune accent pe calitate și nu pe preț? Ați încercat vreodată să vă puneți în locul unui client care își traduce un cazier? Un astfel de client vrea doar să obțină o traducere corectă, efectuată la timp și să plătească cât mai puțin. Nu îl interesează nici masteratele nici experiența traducătorului. În fond, rezultatul este același.
Orice organizație care se respectă și care reprezintă cu adevărat interesele traducătorilor ar trebui să comande studii de piață/de impact înainte de a propune niște măsuri atât de drastice.
[Editat la 2013-08-18 18:36 GMT]
[Editat la 2013-08-18 19:13 GMT]
| | | | | Pages in topic: < [1 2 3 4] > | There is no moderator assigned specifically to this forum. To report site rules violations or get help, please contact site staff » Efectuarea şi legalizarea traducerilor. Legalizarea semnăturii interpretului şi traducătorului | Wordfast Pro | Translation Memory Software for Any Platform
Exclusive discount for ProZ.com users!
Save over 13% when purchasing Wordfast Pro through ProZ.com. Wordfast is the world's #1 provider of platform-independent Translation Memory software. Consistently ranked the most user-friendly and highest value
Buy now! » |
| | Trados Business Manager Lite | Create customer quotes and invoices from within Trados Studio
Trados Business Manager Lite helps to simplify and speed up some of the daily tasks, such as invoicing and reporting, associated with running your freelance translation business.
More info » |
|
| | | | X Sign in to your ProZ.com account... | | | | | |
Login to reply/comment 
